Fermierii irlandezi protestează față de planurile de sacrificare a animalelor pentru a îndeplini obiectivele climatice
Fermierii irlandezi protestează împotriva propunerilor guvernului de a sacrifica animale – inclusiv până la 200.000 de vaci – în încercarea de a îndeplini obiectivele naționale și ale Uniunii Europene de reducere a emisiilor de metan.
Fermierii irlandezi protestează împotriva propunerilor guvernului de a sacrifica animale – inclusiv până la 200.000 de vaci – în efortul de a îndeplini obiectivele naționale și ale Uniunii Europene (UE) în materie de climă.
Potrivit cotidianului irlandez Independent, până la 65.000 de vaci de lapte și 10% din efectivul de animale ar trebui să fie eliminate din efectivul național în fiecare an, timp de trei ani, la un cost de 200 de milioane de euro (215,2 milioane de dolari), dacă sectorul agricol dorește „să își îndeplinească obiectivele climatice.”
Cifrele provin dintr-un document al guvernului irlandez pe care Independent l-a obținut în urma unei solicitări privind libertatea de informare.
Obiectivele naționale în materie de climă în cauză includ o reducere de 51% a emisiilor până în 2030 – anul-țintă pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite – și emisii nete de carbon zero până în 2050, a relatat The Independent.
Potrivit Irish Mirror, pentru sectorul agricol a fost stabilit un obiectiv de reducere a emisiilor cu 25% până în 2030.
Documentul guvernamental propune ca fermierii să primească compensații de până la 5.000 de euro (5.381 de dolari) pentru fiecare vacă sacrificată.
Potrivit Remix News, planurile au fost schițate pentru prima dată în 2021. Un raport de la acea vreme recomanda sacrificarea a până la 1,3 milioane de bovine pentru a reduce emisiile la niveluri „sustenabile”.
În Irlanda există aproximativ 2,5 milioane de vaci de lapte și de carne, potrivit Irish June Livestock Survey. Dintre acestea, 1,6 milioane sunt vaci de lapte – care au crescut cu 40% în ultimul deceniu -, în timp ce vacile de carne totalizează aproximativ 913.000, reprezentând o scădere de 17% în aceeași perioadă, potrivit Irish Mirror.
Separat, Agenția de Protecție a Mediului (EPA) din Irlanda a publicat în martie un raport de 115 pagini care a recomandat „reducerea efectivă a emisiilor din sectorul zootehnic … cu aproximativ 30%, plus reducerea numărului de animale rumegătoare cu până la 30%.”
Potrivit EPA, sectorul agricol al țării este direct responsabil pentru aproape 38% din emisiile de gaze cu efect de seră ale țării, după cum a relatat Irish Mirror.
Iar un raport publicat în octombrie 2022 de către Food Vision Dairy Group al guvernului irlandez – înființat pentru a „identifica măsurile pe care sectorul lactatelor le poate lua pentru a contribui la stabilizarea și reducerea ulterioară a emisiilor” – a afirmat că există o „nevoie urgentă de a aborda impactul negativ asupra mediului asociat cu expansiunea sectorului lactatelor.”
Raportul a afirmat că fermierii din sectorul lactatelor ar putea pierde între 1.770 de euro (1.906 dolari) și 2.910 euro (3.134 de dolari) pentru fiecare vacă eliminată.
Irlanda, alături de alte state membre ale UE și de SUA, sunt participanți la „Angajamentul global privind metanul” din 2021, ai cărui participanți „sunt de acord să ia măsuri voluntare pentru a contribui la un efort colectiv de reducere a emisiilor globale de metan cu cel puțin 30% față de nivelurile din 2020 până în 2030.”
Printre organizațiile care sprijină „Global Methane Pledge”(„Angajamentul global privind metanul”) se numără Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, Banca Europeană de Investiții, Global Dairy Platform, Green Climate Fund, Agenția Internațională pentru Energie și Bloomberg Philanthropies.
Bloomberg Philanthropies este unul dintre principalii finanțatori ai acceleratorului C40 Good Food Cities Accelerator, ale cărui orașe semnatare se angajează să realizeze o „dietă sănătoasă la nivel planetar” până în 2030, definită prin mai multe „alimente pe bază de plante” și mai puțină carne și produse lactate.
C40 a fuzionat cu Clinton Climate Initiative în 2006 și, în 2020, a declarat că orașele ar trebui să „construiască din nou mai bine.”
Separat, statele membre ale UE discută propuneri pentru „reducerea poluării și a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la animale„, potrivit Reuters.
Programul Națiunilor Unite pentru Mediu și Coaliția pentru climă și aer curat susțin că emisiile de animale reprezintă aproximativ 30% din totalul emisiilor de metan.
Propunerile de reducere a efectivelor de bovine, „o nebunie absolută„
Raportul The Independent a provocat o reacție imediată în Irlanda – în special din partea sectorului agricol. Aceasta a determinat guvernul irlandez să retragă raportul.
The Irish Mirror a relatat că ,un purtător de cuvânt al Departamentului irlandez pentru Agricultură a declarat că raportul „a făcut parte dintr-un proces deliberativ… unul dintre documentele de modelare” pe care le are în vedere și „nu o decizie politică finală.”
Pat McCormack, președintele Asociației irlandeze a furnizorilor de lapte cremos, a declarat pentru Newstalk Breakfast că „efectivul de animale din Irlanda nu este mai mare decât era acum 25, 30 de ani.”
El a declarat că sectorul agricol este pregătit să urmeze direcția strategică a guvernului irlandez, dar că, „dacă există o schemă, trebuie să fie o schemă voluntară.”
Adresându-se Parlamentului irlandez la 30 mai, Peadar Tóibín, șeful partidului politic Aontú, a criticat propunerile guvernului, numindu-le „o amenințare incredibilă la adresa sectorului agricol, cu un cost de aproximativ 600 de milioane de euro [646,9 milioane de dolari]”
Tóibín a declarat:
„Un procent de 25% din carnea de vită care este importată în Uniunea Europeană provine acum din Brazilia. Cum poate fi ecologic să omorâm mari porțiuni din Amazon, să importăm această carne de vită din Brazilia pentru a înlocui carnea de vită irlandeză care a fost sacrificată aici, în acest stat?”
Un membru al Parlamentului irlandez, Michael Healy-Rae, a calificat propunerile guvernului drept „nebunie absolută” și a avertizat că mulți fermieri vor refuza să se conformeze sau vor opta să părăsească complet sectorul dacă aceste planuri vor merge mai departe.
Tim Cullinan, președintele Asociației fermierilor irlandezi, a declarat pentru The Telegraph: „Rapoartele de acest gen nu fac decât să alimenteze și mai mult opinia că guvernul lucrează în culise pentru a submina sectoarele noastre de lactate și de animale.”
„Deși este foarte posibil ca unii fermieri să dorească să iasă din acest sector, ar trebui să ne concentrăm cu toții pe asigurarea unei căi pentru ca următoarea generație să intre în agricultură”, a adăugat el.
Ian Plimer, doctor în științe, profesor emerit de geologie la Universitatea din Melbourne, a declarat pentru Sky News Australia că sacrificarea a 200.000 de bovine „nu se poate încheia decât cu un dezastru.”
„Irlandezii știu despre acest lucru de la foametea de cartofi”, a spus el. „O treime din populația lor a murit, o treime a emigrat, iar același lucru se va întâmpla. Vor pierde oamenii productivi din Irlanda și vor pleca în altă parte.”
Proprietarul și directorul executiv al Twitter, Elon Musk, a intervenit și el în legătură cu această controversă, scriind pe Twitter: „Acest lucru chiar trebuie să înceteze. Uciderea unor vaci nu contează pentru schimbările climatice.”
Autorul și fermierul britanic Jamie Blackett a scris: „Pare din ce în ce mai clar că există o agendă eco-modernistă pentru a elimina complet carnea convențională. Nu este vorba doar de mulțimea Extinction Rebellion; mulți dintre politicienii lumii sunt de acord.”
Un raport din august 2022 a sugerat că „insectele ar putea fi în curând în meniul din Irlanda” și că „înlocuitorii de carne și lactate cu insecte bogate în proteine ar putea ajuta la salvarea planetei.”
Potrivit unui raport al The Independent, o reducere cu 10% a efectivelor de lapte din Irlanda ar costa 1,3 miliarde de euro (1,4 miliarde de dolari) anual, în timp ce experții din industrie au susținut că astfel de propuneri ar duce la creșterea reală a emisiilor globale de gaze cu efect de seră.
Potrivit Agriland, Irlanda a importat peste 14.000 de tone de carne de vită în primul trimestru al acestui an, în timp ce Irlanda a exportat carne de vită în valoare de 2,5 miliarde de euro (2,69 miliarde de dolari) în 2022, ceea ce reprezintă o creștere de 18% față de 2021, contribuind probabil la creșterea emisiilor.
Raportul Grupului Food Vision Dairy din octombrie 2022 „privind măsurile de atenuare a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul produselor lactate” a declarat:
„Amprenta de carbon a Irlandei pe unitate de producție este considerată a fi cea mai mică dintre țările producătoare de lapte. De asemenea, se remarcă faptul că amprenta de carbon pe unitatea de producție a scăzut în ultimii ani.”
Cu toate acestea, un raport Euronews din 2022 august susținea că Irlanda „are cele mai mari emisii de metan pe cap de locuitor dintre toate statele membre ale UE, mare parte din acestea datorându-se producției de carne de vită.”
Raportul Grupului Food Vision Dairy a mai afirmat: „În raportul Grupului Food Vision Dairy se mai arată că:
„Odată ce emisiile de metan sunt stabilizate și rămân stabile, atunci concentrația atmosferică se va stabiliza.
„Emisiile ar trebui să fie reduse cu aproximativ 3% pe deceniu sau să fie compensate prin eliminarea dioxidului de carbon, care oferă un impact climatic similar. Acest lucru ar neutraliza impactul său asupra temperaturii globale. Prin urmare, nu există nicio bază științifică care să impună ca emisiile provenite din fermentația enterică să fie reduse la zero net.”
Grupul a declarat că se concentrează asupra acțiunilor pe care sectorul produselor lactate trebuie să le întreprindă pentru a-și aduce „contribuția proporțională” la obiectivul de reducere cu 25% a emisiilor din agricultură.
Raportul conține și alte câteva propuneri, printre care reducerea utilizării azotului chimic în sectorul produselor lactate cu 27-30% până la sfârșitul anului 2030, precum și o „schemă voluntară de ieșire/reducere.”
În timp ce aceste propuneri sunt prezentate, alte rapoarte indică faptul că utilizarea avioanelor private este „în creștere” în Irlanda. Remarcând acest lucru, senatorul irlandez Lynn Boylan a declarat recent:
„Susținătorii justiției climatice au susținut de mult timp că nu toate emisiile de carbon sunt create în mod egal. Până în prezent, abordarea guvernului a constat în pedepsirea oamenilor obișnuiți, în timp ce cei bogați sunt scutiți de a continua să ducă un stil de viață intensiv în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon.”
Iar într-un articol de opinie publicat în luna mai pentru Agri-Times Northwest, fermierul și agronomul Jack DeWitt a criticat propunerile de reducere a vitelor, susținând că acestea se bazează pe date științifice neadevărate. El a scris:
„Ceva ce ați auzit, fără îndoială, este că vitele care își trăiesc întreaga viață pe pășuni (adică carnea de vită hrănită cu iarbă) emit mai puțin metan. Acest lucru nu este adevărat.
„Impactul metanului produs de bovine în SUA este semnificativ mai mic decât acum 50 de ani și continuă să se reducă datorită creșterii eficienței în producerea cărnii de vită și a laptelui … Numărul de bovine a scăzut cu 6% din 1970, dar producția de carne de la aceste bovine a crescut cu 25%, parțial datorită greutății mai mari la sacrificare, posibilă datorită creșterii animalelor pentru a obține rate de creștere mai mari și o eficiență mai mare a hranei. Așteptați-vă ca aceste tendințe de eficiență să continue.”
DeWitt a mai scris: „Unii oameni vor să elimine 1 miliard de bovine și să convertească oamenii la veganism”, a adăugat el. „Dar și oamenii transmit metan, iar o dietă vegană dublează cantitatea.” El a spus că fermierii pot, de asemenea, să capteze metanul și să îl folosească pentru producerea de electricitate.
Gates, un investitor important în programele de reducere a metanului
Propuneri similare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din sectorul agricol în alte câteva țări au declanșat, de asemenea, proteste ale fermierilor.
Potrivit AgDaily, guvernul olandez „este programat să reducă oxidul de azot și amoniacul cu 50% până în 2030”, ceea ce a dus la faptul că multe ferme „se confruntă acum cu închideri.” Guvernul olandez „se așteaptă ca aproximativ o treime din cele 50.000 de ferme olandeze să „dispară” până în 2030″ și a propus un program de răscumpărare „voluntară” a fermelor și a stocurilor de bovine.
Aceste planuri au dus la proteste pe scară largă ale fermierilor olandezi la începutul acestui an și au dus la pierderi electorale semnificative ale coaliției de guvernare a premierului Mark Rutte și la câștiguri semnificative obținute de Mișcarea Cetățenilor Fermieri, în alegerile provinciale din martie.
Cu toate acestea, Comisia Europeană a aprobat recent două planuri ale guvernului olandez de cumpărare a crescătorilor de animale.
Potrivit AgDaily, planurile, în valoare de 1,47 miliarde de euro (1,65 miliarde de dolari), au ca scop „reducerea emisiilor de azot și îndeplinirea obiectivelor de mediu ale UE. Fermierilor li se va oferi o compensație financiară pentru a înceta activitatea agricolă și a-și vinde voluntar animalele.”
Proteste ale fermierilor au avut loc și în Belgia, în luna martie, în urma planurilor introduse de guvernul flamand pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul agricol.
Iar un raport comandat în 2022 de sectorul agricol din Irlanda de Nord a sugerat că peste 500.000 de bovine și aproximativ 700.000 de ovine ar trebui sacrificate pentru a îndeplini obiectivele climatice ale regiunii.
În octombrie 2022, guvernul Noii Zeelande „și-a anunțat planurile de a impune fermierilor o taxă la nivel de fermă pentru emisiile generate de animalele lor … pentru a îndeplini obiectivele climatice”, potrivit Popular Science, cu planuri ca programul să intre în vigoare până în 2025.
Această propunere a fost întâmpinată cu o ușoară opoziție din partea doctorului Ermias Kebreab, director al UC Davis World Food Center, care a declarat pentru Popular Science: „Povara trebuie să fie împărțită de către societate și nu doar de către fermierii care operează deja cu marje mici.”
Faptul că societatea „împarte povara” ar putea implica reduceri ale consumului de carne, un punct de vedere care a fost elucidat mai detaliat într-un articol de opinie al editorialistei Karen Kwok din 24 martie de la Reuters.
Kwok a scris: „Războiul împotriva gazelor de vacă este o treabă urât mirositoare, dar necesară în lupta împotriva schimbărilor climatice.” Dacă prețul cărnii va crește, a spus Kwok, „acest lucru va închide un decalaj față de burgerii și fripturile pe bază de plante, care astăzi costă de două ori mai mult decât cele pe bază de animale.” – ceea ce va descuraja consumatorii să „cumpere cotlete și cârnați și să opteze pentru alternative mai puțin generatoare de emisii de carbon”, a spus ea.
În ianuarie, firma franceză de produse lactate Danone a anunțat că ia în considerare plasarea de măști pe vaci pentru a le reține eructațiile și a reduce emisiile de metan, în timp ce Danone se gândește, de asemenea, să forțeze vacile să poarte scutece pentru a le reține flatulența. Un fermier a declarat pentru Fox News că acest plan este „o nebunie totală” și a spus că cei care propun astfel de idei „au ajuns în orașul nebunilor.”
Bill Gates a făcut recent câteva investiții de profil în startup-uri și tehnologii care pretind să reducă emisiile de metan în sectorul agricol.
În ianuarie, Gates a anunțat o investiție în start-up-ul australian Rumin8, care dezvoltă o hrană pe bază de alge marine pentru a reduce emisiile de metan pe care le produc vacile „prin râgâielile lor și, într-o măsură mai mică, prin pârțuri”, a relatat CNN.
Iar în martie, Fundația Bill & Melinda Gates a acordat 4,8 milioane de dolari companiei Zelp (Zero Emissions Livestock Project), o firmă care dezvoltă măști pentru bovine care captează metanul emis de râgâielile animalelor, transformându-l în dioxid de carbon.
Vorbind pentru Cowboy State Daily în martie, Brett Moline, director de afaceri publice și guvernamentale pentru Federația Biroului Agricol din Wyoming, a numit propunerea privind măștile de față „una dintre cele mai capabile idei de murături de care am auzit vreodată.”
Daily Mail, citând The Associated Press, a remarcat că Gates este considerat cel mai mare proprietar privat de terenuri agricole din SUA, după ce a „acumulat în liniște” aproape 270.000 de acri.
Toate aceste propuneri ar putea avea legătură cu conceptul „One Health” promovat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
„O singură sănătate„, care figurează în mod proeminent în tratatul privind pandemia și în amendamentele la Regulamentul sanitar internațional care se negociază în prezent, solicită o supraveghere globală pentru a detecta eventualele boli zoonotice care pot trece de la animale la oameni.
La recenta Adunare Mondială a Sănătății, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat cu privire la o viitoare pandemie care ar putea fi alimentată de o boală zoonotică.
Publicat inițial de The Defender
Suggest a correction
