„Renunțarea la monocultură și gândirea industrială”: Un studiu arată că o agricultură diversificată dă roade pentru oameni și planetă

Un nou studiu privind diverse operațiuni agricole din întreaga lume a constatat că fermele și pășunile pot obține beneficii sociale și de mediu semnificative dacă funcționează „mai puțin ca niște fabrici” și „mai mult ca niște ecosisteme naturale sănătoase.”

Povestea pe scurt:

• Diversificarea agriculturii poate fi „secretul” vechi de când lumea nu numai pentru a crește randamentul culturilor și a îmbunătăți securitatea alimentară, ci și pentru a proteja planeta.
• Agricultura diversificată a avut „rezultate avantajoase pentru ambele părți”, atât pentru societate, cât și pentru mediu, potrivit datelor din 24 de studii realizate în 11 țări, care au cuprins 2.655 de ferme.
• În fermele care au utilizat strategii de diversificare, s-au observat beneficii sociale, inclusiv bunăstarea oamenilor, randamentul culturilor și securitatea alimentară, precum și beneficii de mediu, inclusiv îmbunătățirea biodiversității.
• Studiul a arătat că integrarea animalelor crește cantitatea de alimente produse de fermă, reduce daunele aduse solului și diminuează poluarea mediului.
• Beneficiile au fost mai mari atunci când au fost utilizate mai multe strategii de diversificare în același timp și aplicate la toate tipurile de ferme.

Agricultura industrializată se caracterizează prin monocultură, adică prin cultivarea unui singur tip de cultură pe o suprafață mare, sezon după sezon.

Deși se spune că este eficientă și profitabilă, această simplificare excesivă a sistemelor agricole vine cu dezavantaje semnificative care pun în pericol sănătatea umană și mediul înconjurător.

Diversificarea, pe de altă parte, ar putea fi „secretul” milenar pentru a crește randamentul culturilor și a îmbunătăți securitatea alimentară, dar și pentru a proteja planeta.

„Dacă vă uitați la modul în care funcționează ecosistemele, nu este vorba doar de plante care cresc singure. Nu este vorba doar de animale sau de sol. Este vorba de toate aceste lucruri care lucrează împreună”, a declarat Zia Mehrabi, profesor asistent de studii de mediu la Universitatea din Colorado Boulder, într-un comunicat de presă.

Mehrabi și colegii săi au realizat un studiu care arată că agricultura diversificată are „rezultate avantajoase pentru ambele părți”, atât pentru societate, cât și pentru mediu.

Pentru a simplifica, „Renunțați la monocultură și la gândirea industrială și diversificați modul în care cultivați – merită”, a declarat Laura Vang Rasmussen de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, autorul principal al studiului.

Un studiu de referință relevă beneficiile majore ale agriculturii diversificate

Utilizând date din 24 de studii realizate în 11 țări, cuprinzând 2.655 de ferme, cercetătorii au arătat că cinci strategii de diversificare au condus la rezultate pozitive pentru oameni și pentru planetă.

Printre acestea se numără:

• Includerea și diversificarea creșterii animalelor.
• Diversificarea culturilor, inclusiv rotația culturilor și culturile de acoperire.
• Conservarea solului și gestionarea fertilității, cum ar fi aplicarea de compost.
• Plantații non-cultivale, inclusiv garduri vii.
• Conservarea apei, cum ar fi agricultura de contur.

Agricultura de contur, de exemplu, este o tehnică agricolă în care culturile sunt plantate urmând contururile naturale ale peisajului, mai degrabă decât în linii drepte.

Această metodă este deosebit de utilă pe terenurile în pantă, deoarece ajută la reducerea eroziunii solului prin încetinirea scurgerii apei și prin faptul că îi permite să se absoarbă în sol, în loc să spele solul.

Prin plantarea de-a lungul contururilor, fermierii pot crea bariere naturale care rețin apa și reduc viteza cu care aceasta se deplasează pe suprafață.

În același timp, gardurile vii sunt linii de arbuști sau copaci plantați dens, care sunt utilizate în mod obișnuit ca limite între diferite secțiuni de teren.

Ele au fost folosite de secole în agricultură, în special în Europa, pentru a marca limitele proprietății, pentru a reține animalele și pentru a oferi protecție împotriva vântului pentru a proteja culturile.

Pe lângă faptul că îmbunătățesc biodiversitatea în peisajele agricole prin oferirea unei varietăți de specii de plante și susținerea diferitelor tipuri de animale sălbatice, gardurile vii ajută la reducerea scurgerilor agricole, filtrează poluanții și îmbunătățesc calitatea apei în cursurile și râurile din apropiere.

Utilizarea mai multor strategii de diversificare a dus la cele mai mari beneficii

În exploatațiile agricole care au utilizat strategii de diversificare, au fost observate beneficii sociale, inclusiv bunăstarea oamenilor, randamentul culturilor și securitatea alimentară, precum și beneficii de mediu, inclusiv îmbunătățirea biodiversității.

Beneficiile au fost cele mai mari atunci când au fost utilizate mai multe strategii de diversificare în același timp și au fost aplicate la toate tipurile de ferme.

„Grupul a descoperit că fermierii și crescătorii de animale pot obține mult mai multe beneficii dacă folosesc mai multe soluții agricole în tandem, mai degrabă decât una singură la un moment dat”, a relatat Universitatea din Colorado.

„Pentru Mehrabi, studiul relevă o nouă viziune asupra alimentației pe glob – una în care fermele și pășunile funcționează mai puțin ca niște fabrici de fabricat calorii și mai mult ca niște ecosisteme naturale sănătoase.”

Mai mult, studiul a cuprins operațiuni agricole de pe tot globul, de la fermele mici din Africa rurală până la plantațiile de culturi din Asia de Sud-Est și fermele de mari dimensiuni din America de Nord și Europa.

„Lucrul cel mai nebunesc este că efectul pozitiv al adăugării mai multor practici de diversificare este valabil în contexte extrem de diferite”, a spus Mehrabi. „Funcționează în fermele industriale din SUA și în fermele mici de porumb din Malawi.”

Jumătate dintre fermele din studiu, de exemplu, au folosit o anumită formă de integrare a animalelor, în care animalele și culturile sunt crescute împreună în cadrul aceleiași operațiuni agricole.

Printre beneficii se numără reciclarea nutrienților, deoarece deșeurile animale reprezintă o sursă bogată de îngrășăminte organice pentru culturi, sporind fertilitatea solului fără a fi nevoie de îngrășăminte chimice.

Integrarea animalelor oferă, de asemenea, o formă naturală de combatere a buruienilor și a dăunătorilor. Oile și caprele, de exemplu, pot pășuna pe buruieni, iar pășunatul are un beneficiu suplimentar, acela de a îmbunătăți structura și aerisirea solului.

Studiul a arătat că integrarea animalelor crește cantitatea de alimente produse de fermă, reduce daunele aduse solului și diminuează poluarea mediului.

După cum a remarcat Universitatea din Colorado:

„În multe cazuri, a spus Mehrabi, fermele mai diversificate pot oferi beneficii suplimentare, deoarece pot face față mai bine dezastrelor naturale, cum ar fi seceta sau valurile de căldură. În alte cazuri, aspectele pozitive sunt mai subtile.

„Dacă micii fermieri cultivă pomi fructiferi în mijlocul culturilor lor, de exemplu, ei pot mânca ei înșiși acele banane sau papaya în timp ce vând restul recoltei.”

Revoluția verde a inaugurat agricultura industrializată cu efecte negative

Revoluția verde care a avut loc între anii 1940 și 1960 este anunțată prin creșterea producției agricole la nivel mondial.

Cu toate acestea, ea a contribuit la implementarea agriculturii industrializate, inclusiv a ingineriei genetice, a monoculturilor și a utilizării sporite a îngrășămintelor și pesticidelor sintetice.

Degradarea solului, fertilitatea redusă a solului, poluarea cauzată de inputurile chimice și utilizarea sporită a apei fac parte din moștenirea Revoluției Verzi.

Conform studiului prezentat:

„Din punct de vedere istoric, arhitecții Revoluției Verzi au fost preocupați în primul rând de reproducerea culturilor și de dezvoltarea de inputuri agronomice pentru a crește randamentul culturilor de bază și pentru a răspunde nevoilor de securitate alimentară.

„Cu toate acestea, concentrarea politicilor lor asupra simplificării sistemelor agricole a venit cu efecte neintenționate mari și negative asupra mediului, cum ar fi poluarea, precum și cu efecte secundare sociale, cum ar fi îndatorarea fermierilor, reducerea diversității alimentare a oamenilor și reducerea rezilienței.

„Acest lucru a dus la apeluri generalizate pentru o schimbare în politica de dezvoltare agricolă care să abordeze efectele secundare negative direct prin acțiunea sistemelor agricole diversificate din punct de vedere biologic.”

Raportul Corbett a explicat în continuare de ce așa-numita Revoluție „verde” a servit la îmbogățirea oligarhilor, amenințând în același timp agricultorii și mediul înconjurător:

„John D. Rockefeller al III-lea a fost cel care, pe când făcea parte din Consiliul de Administrație al Fundației Ford, și-a convins colegii oligarhi să se alăture „Revoluției Verzi” prin înființarea Programului Districtului de Agricultură Intensivă din India, care a exacerbat disparitatea dintre bogații proprietari feudali și țăranii agricultori săraci.

„Și apoi, bineînțeles, mai este și activitatea lui Rockefeller în Africa, care astăzi ia forma Alianței pentru o Revoluție Verde în Africa [AGRA]. Scopul declarat al AGRA este de a „ridica vocea unică a Africii” pe scena mondială.

„Totul sună frumos și neclar până când afli că 200 de organizații s-au unit pentru a denunța alianța și activitățile sale. Acestea susțin că grupul nu numai că „a eșuat fără echivoc în misiunea sa”, dar că, de fapt, „a dăunat eforturilor mai largi de sprijinire a fermierilor africani”.”

AGRA, o organizație finanțată de Fundația Bill și Melinda Gates, a fost lansată în 2006 cu fonduri de la Fundația Gates și de la Fundația Rockefeller.

Este, în esență, o filială a Fundației Gates, iar majoritatea obiectivelor sale sunt axate pe promovarea biotehnologiei și a îngrășămintelor chimice.

După mai bine de un deceniu, influența AGRA a înrăutățit semnificativ situația în cele 18 națiuni africane vizate de acest demers „filantropic”.

Sub conducerea AGRA, foametea a crescut cu 30%, iar sărăcia rurală a crescut dramatic.

În timpul interviului nostru, Robert F. Kennedy Jr. a remarcat:

„El[Gates] a făcut ca țările africane să treacă de la agricultura tradițională… la monoculturi OMG [organisme modificate genetic], cu această idee că acest lucru face parte din globalizarea care va aduce marile corporații care îți vor cumpăra produsele, îți vor da bani și vor ridica nivelul de trai al tuturor. Aceasta a fost promisiunea. Dar s-a întâmplat exact contrariul. ..

„A fost o calamitate absolută pentru oamenii din Africa. Cred că există 30 de milioane de oameni în plus care au devenit nesiguri din punct de vedere alimentar ca rezultat direct al Revoluției Verzi a lui Gates, dar Gates și companiile sale au făcut o crimă ..

„În fiecare efort filantropic pe care îl face, există întotdeauna, la final, o schemă de făcut bani pentru Gates și fundația sa.”

Trăind în armonie cu natura, biodiversitatea prosperă

O agricultură diversificată depinde de conviețuirea în acord cu natura și de crearea unor ecosisteme înfloritoare și autosuficiente.

Unii fermieri au învățat, de asemenea, cum să valorifice beneficiile naturale pentru mediu ale faunei sălbatice din jurul lor – chiar și ale castorilor, care sunt adesea considerați în mod eronat ca fiind dăunători.

Cu secole în urmă, aproximativ 200 de milioane de castori au întreținut un „Eden luxuriant de cursuri de apă, pârâiașe, iazuri, lacuri și râuri care se întrepătrund”, potrivit autoarei Roberta Staley în Modern Farmer.

Dar, pe măsură ce pieile animalelor au devenit prețioase pentru comerț, numărul lor a scăzut – la fel și darul lor neprețuit pentru mediu.

Staley relatează povestea lui Jon Griggs, managerul fermei Maggie Creek Ranch din Elko, Nevada. Cursurile de apă ale fermei de 200.000 de acri au secat după ce castorii au fost eliminați de pe proprietate pentru că au tăiat copaci și au blocat șanțurile de irigații.

Apoi, Griggs a încheiat un parteneriat cu Bureau of Land Management și castorii au fost reintroduși, restabilind echilibrul ecosistemului nu doar la fermă, ci și pe terenurile publice din jur.

Staley a raportat:

„În primul rând, a fost restricționat accesul vitelor în albia pârâurilor în timpul perioadelor de creștere de primăvară și de vară, permițând tufișurilor și ierburilor să crească din nou.

„Ca urmare, pârâurile au început să se lărgească, să se răcească și să se adâncească. Sălciile au prins rădăcini, creând un ecosistem care putea susține castorii, care consumă astfel de specii lemnoase.

„Griggs a urmărit cum o nouă generație de Castor canadensis a început să reamenajeze peisajul prin construirea de baraje, creând bazine de apă care au conservat topirea zăpezii și cei câțiva zeci de centimetri de precipitații anuale.

„Umiditatea a creat oaze verzi de o jumătate de kilometru lățime care emanau din pârâuri. Pășunatul s-a extins. Bovinele aveau mai multă apă potabilă și de mai bună calitate. Păstrăvul a înflorit. Pârâurile curgeau pe tot parcursul anului.”

Staley l-a intervievat, de asemenea, pe proprietarul unei ferme de 10.000 de acri care include o pădure națională din Idaho. Principala sursă de apă din zonă – Birch Creek – a secat, dar a fost refăcută când au fost eliberați castori.

Castorii nu numai că au refăcut o sursă de apă crucială pentru vitele din fermă, dar au dus și la o creștere a altor animale sălbatice, inclusiv reptile, păsări de apă, insecte și mamifere.

Este o altă lecție puternică despre cum îmbrățișarea naturii poate rezolva multe dintre provocările de mediu pe care le-a creat agricultura modernă.

Depășirea barierelor în calea agriculturii diverse

Studiul Science a recunoscut că există bariere financiare și de altă natură pentru mulți fermieri interesați să treacă la practici agricole mai diverse.

Există subvenții guvernamentale, dar acestea sunt orientate în mod covârșitor spre susținerea programelor industrializate, în detrimentul biodiversității și al micilor fermieri deopotrivă.

Universitatea din Colorado a explicat:

„Guvernele cheltuiesc deja sume uriașe pentru a amortiza industria agricolă. Unele națiuni, de exemplu, subvenționează fermierii pentru ca aceștia să poată cultiva culturi care necesită multă apă în zone în care nu plouă foarte mult. Acești bani ar putea fi mai bine cheltuiți, a spus Mehrabi, pentru a-i ajuta pe fermieri să se diversifice.”

Publicat inițial de Mercola.

Punctele de vedere și opiniile exprimate în acest articol aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Children’s Health Defense.

Suggest a correction