Expunerea pe termen lung la pesticide toxice alterează microbiomul intestinal și metabolismul

Un nou studiu publicat în Environmental Health se bazează pe cercetările existente care evaluează relația dintre expunerea pe termen lung la pesticide organofosforice – utilizate pe scară largă în producția alimentară, în case și grădini – și microbiomul intestinal uman.

Sursa: The Defender, 1 mai 2024, original din Beyond Pesticides

Cercetătorii se bazează pe cercetările existente atunci când evaluează relația dintre expunerea pe termen lung la pesticide organofosforice – utilizate pe scară largă în producția alimentară, în case și grădini – și microbiomul intestinal uman.

Într-un nou studiu publicat în Environmental Health, o echipă de cercetare interdisciplinară de la Universitatea din California, Los Angeles, a determinat: „că expunerea la pesticide organofosforice este asociată cu modificări ale abundenței mai multor grupuri de bacterii și cu o capacitate funcțională diferențiată în căile metabolice susținute de microbiomul intestinal uman”

Studiul se bazează pe datele unui „Studiu privind Parkinson, mediul și genele (Parkinson’s, Environment and Gene study – PEG)”, în cadrul căruia 190 de participanți au fost rugați să trimită mostre de materii fecale și să răspundă la întrebări de interviu.

Cercetătorii au adăugat:

„Studiul a fost inițial conceput pentru a investiga etiologia bolii Parkinson (PD), iar participanții au fost recrutați în două valuri de studiu „pe întreaga fereastră de expunere de 10 ani”: 2001-2007 și 2012-2017.

„La momentul inițial, pacienții cu boala Parkinson au fost diagnosticați în ultimii 5 ani și au fost recrutați, de asemenea, controale aleatorii din comunitate”, împărtășește echipa de cercetare în secțiunea Metodologie.

„Începând cu 2017, am invitat participanții anteriori la studiu care au putut fi contactați să se înscrie într-un studiu pilot al microbiomului intestinal. În plus, am invitat un membru al gospodăriei sau al comunității pacienților cu Parkinson să participe.”

Pentru a fi eligibili pentru studiu, s-a stabilit că participanții nu au avut următoarele:

1. Afecțiuni gastrointestinale acute/cronice.
2. O stare imunocompromisă și/sau luau imunosupresoare.
3. Administrarea de antibiotice în mod continuu sau în ultimele trei luni.

Kitul de colectare pentru cercetare s-a bazat pe un protocol dezvoltat în cadrul Microbiome Core al Goodman-Luskin Microbiome Center. Microbiomul a fost evaluat prin intermediul ADN-ului bacterian găsit în probele fecale.

Un software, PICRUSt2, a fost utilizat pentru a identifica markerii ARN 16S – „profilul metagenomic al microbiomului intestinal” – pentru a face predicții privind relațiile dintre pesticide și impactul genetic al acestora.

Pentru componenta de evaluare a expunerii la pesticide, cercetătorii folosesc o metodă de sistem informațional geografic cu date de la California Pesticide Use Reporting, date de sondaj privind utilizarea terenurilor de la California’s Public Land Survey System și date privind utilizarea rezidențială de la participanți.

Cercetătorii au constatat că:

„Cele mai multe modificări ale abundenței la nivel de gen asociate cu o expunere ridicată la mediu ambiant la pesticide organofosforice]aparțin familiilor Lachnospiraceae (șapte genuri au crescut și două au scăzut) și Ruminococcaceae (3 genuri au crescut și două au scăzut) din clasa Clostridia.”

Acest lucru este semnificativ, având în vedere că aceste două familii sunt legate de bacteriile anaerobe prezente la persoanele cu microbiom intestinal sănătos, deoarece acestea produc acizi grași cu lanț scurt (SCFA):

„Critici în menținerea homeostaziei microbiomului intestinal, inclusiv integritatea barierei intestinale, imunomodularea și reglarea metabolismului lipidelor, colesterolului și glucozei …

„Producția de AGCS este determinată de tipul de fibre alimentare, de bacteriile care fermentează, de mediul intestinal și de substrat ..

„Prin urmare, este posibil ca modificările observate la nivelul bacteriilor producătoare de SCFA să fie un indicator al homeostaziei perturbate a mediului intestinal din cauza expunerii cronice la OP pesticide organofosforice și al răspunsului organismului la aceste modificări.”

Acest studiu se bazează pe dovezile științifice existente care analizează impactul pesticidelor toxice asupra sănătății umane referitoare în mod specific la microbiomul intestinal.

De exemplu, într-un studiu din 2023 publicat în ISME Journal, cercetătorii au stabilit că intestinul și creierul sunt profund integrate prin intermediul nervului vag și al sistemului neuroendocrin.

Nervul vag este un mănunchi de fibre sub formă de copac care se extinde din partea inferioară a creierului până la aproape toate organele corpului, dar în special la inimă, plămâni și tractul digestiv.

Sistemul neuroendocrin cuprinde celule specializate care locuiesc în aproape toate organele corpului și care răspund la semnalele venite din creier și din intestin pentru a produce hormoni care reglează enzimele digestive, ritmul digestiei, fluxul de aer și de sânge în plămâni, tensiunea arterială, ritmul cardiac, nivelul de glucoză din sânge și alte funcții.

Mai mult, Dr. Demetrio Sierra-Mercado a împărtășit concluziile unei cercetări publicate inițial în 2022 în revista Federation of American Societies for Experimental Biology, care vizează documentarea relației dintre expunerea la glifosat și sănătatea intestinelor.

Sierra-Mercado a remarcat modul în care chiar și nivelurile de expunere care se încadrează în domeniul „sigur” pot duce la comportamente asemănătoare anxietății și pot altera echilibrul delicat al microbiotei intestinale. Expunerea la pesticide a fost legată de alte efecte adverse asupra sănătății intestinului, inclusiv de sindromul colonului iritabil (IBS).

Un studiu din 2023 publicat în Environmental Toxicology and Pharmacology a determinat că populațiile care trăiesc în apropierea operațiunilor agricole intensive se confruntă cu niveluri mai ridicate de expunere la pesticide toxice (de ex, clorpirifos, N-metilcarbamați, lactone macrociclice, neonicotinoide, piretroide, [di] tiocarbamați, conazoli, dicarboximide, anilino-pirimidine, săruri de cupru, bipiridil[paraquat, diquat], organofosfați [glifosat], clorotriazină și feniluree) s-au confruntat simultan cu rate mai mari de SII în comparație cu populațiile care trăiesc în zone cu utilizare și expunere redusă la pesticide.

Sănătatea microbiomului pentru polenizatori este, de asemenea, afectată, așa cum a fost documentat într-un studiu din 2022 publicat în Science of the Total Environment.

Albinele supuse la sulfoxaflor și azoxistrobin în combinație au prezentat o supraviețuire semnificativ redusă în comparație cu o singură expunere la sulfoxaflor, subliniind importanța studierii amestecurilor chimice în evaluarea holistică a consecințelor bazate pe sănătate ale expunerii la pesticide.

Albinele au fost expuse la niveluri relevante pe teren ale fiecărui pesticid, conform datelor Agenției de Protecție a Mediului din SUA, precum și la combinații de pesticide pentru o perioadă de 10 zile, prin intermediul apei cu zahăr.

Un experiment separat privind microbiomul intestinal al albinelor a fost construit folosind albine nou apărute, care au fost adăpostite și crescute separat, iar apoi expuse la un tratament cu pesticide similar cu cel din experimentul inițial.

Consultați secțiunile de pe blogul Beyond Pesticides’ Daily News privind microbiota și microbiomul pentru o documentație suplimentară privind literatura științifică și impactul asupra sănătății.

Creșterea continuă și adoptarea practicilor de agricultură ecologică și de gestionare a terenurilor este un semn de speranță pentru schimbarea sistemelor, îndepărtându-se de banda de alergare chimică și de dependența de pesticide toxice pe bază de produse petrochimice.

Cu toate acestea, susținătorii sunt obosiți de interdicțiile fragmentate atunci când fundamentul inacțiunii provine dintr-un sistem de reglementare eșuat care permite utilizarea pesticidelor toxice.

Consultați Instrumente pentru schimbare pentru a descoperi resurse și strategii pentru a vă organiza comunitatea împotriva utilizării pesticidelor toxice.

Consultați Mâncați cu conștiință pentru a afla mai multe despre expunerea potențială la pesticide în fructele și legumele consumate în mod obișnuit.

Pentru cea mai recentă literatură științifică privind impactul negativ al erbicidelor, pesticidelor și fungicidelor asupra sănătății, consultați Gateway on Pesticide Hazards and Safe Pest Management și Pesticide-Induced Disease Database.

Publicată inițial de Beyond Pesticides.

Suggest a correction